Ramona G?ncz?l-Davies, Dennis Deletant; Colloquial Romanian: The Complete Course for Beginners
Подождите немного. Документ загружается.
3
This is a bad habit of his.
4
One of these umbrellas is ours.
5 Her car is older than mine.
6
Th
eir problems are greater than ours.
Exe
rcise 2
Rep
hrase the following sentences on the model of the example:
Example: Noua mea şefă e foarte simpatică dar destul de
încăpăţânată.
Şefa mea cea nouă e foarte simpatică dar destul de
încăpăţânată.
1 Noua mea şefă e foarte simpatică dar destul de încăpăţânată.
2
Noul inel de logodnă al Irinei este foarte scump.
3
Frumoasele prinţese se pregătesc de bal.
4 Preţioasa coroană re gală este expusă în Turnul Londrei.
5
Vechile mănăstiri din Moldova sunt protejate de Unesco.
6 Numeroasele exemple date de profesor ne ajută să înţelegem
mai bine limba română vorbită.
7
Noul guvern al României are multe lucruri de făcut.
8 Puternicul împărat a murit cu demnitate în luptă.
9
Noul computer al Monicăi este foarte performant.
10 Talentata poetă a câştigat premiul Nobel.
Ex
ercise 3
Translate the following sentences by using the appropriate form of
ul, altul:
E
xample: Some of Nadia's relatives still live in Chişinău.
Others moved to Bucharest.
Unele dintre rudele Nadiei mai locuiesc la Chişinău.
Altele s-au mutat la Bucureşti.
1 Some of Nadia's relatives still live in Chişinău. Others moved
to Bucharest.
2 Some of Viorel's colleagues are old.
3 S
ome like music concerts, others do not.
4
1 gave one of them a tie and another a belt.
5
Some children like going to school, others prefer to play more.
6
S
ome dogs are more faithful than others.
185
186
Exercise 4
Put the verbs into the imperfect tense:
Example: Mă întâlnesc cu tine în ecare zi ca să mergem la
gimnastică.
Mă întâlneam cu tine în ecare zi ca să mergem la
gimnastică.
1 Mă întâlnesc cu tine în ecare zi ca să mergem la gimnastică.
2 Vă pregătiţi pentru examen foarte serios.
3 Viorel şi Nadia mănâncă multe legume şi fructe proaspete.
4 Ele se machiază foarte frumos şi discret. Sunt balerine la teatrul
naţional.
5 De câte ori vorbesc la telefon cu fratele meu Costin, mă întreabă
de ce nu-l vizitez mai des.
6 Mereu îţi spun să i mai calmă. Tu nu vrei să mă asculţi.
7 Nu demult am trimis scrisori de mulţumiri celor care au fost la
nuntă.
8 Tu le-ai spus adevărul de ecare dată. Ei însă, nu te-au crezut
niciodată.
9 Călin mi-a spus că imprimanta şi computerul sunt la reparat.
Exercise 5
Put the verbs in the brackets into the imperfect tense:
Example: Acum doi ani Ileana şi Marin ()
în
vacanţă la mare.
Acum doi ani Ileana şi Marin erau în vacanţă
la mare.
1 Acum doi ani Ileana şi Marin ()
în vacanţă la mare.
2 Trenul (merge)
încet prin tunel.
3 Vara copiii (se juca)
cu mingea în faţa blocului.
4 Pe vremuri Raluca (scrie)
regulat bunicilor.
5
Î
n trecut ei (merge)
şi la munte şi la mare în ecare
an.
6 Asistenta medicală o (vizita)
pe bătrână în ecare zi.
7 La ora opt ei (lua)
micul dejun şi la ora unu prânzul
.
8 Nu demult aici parcarea ()
oprită.
9 Copilul (învăţa)
câte O nouă limbă străină în ecare
an.
Exercise 6
W
rite a short letter to your best friend, telling them about the
d
ream you had last
night. Try to use as many verbs
as possible in
t
h
e
imperfect tense. Here is the opening sentence:
D
ragă X,
Azi-noapte am avut un vis ciudat. Se făcea că
___
_
Exercise
7 m
Listen to the letter written by Andreea, then try to summarise it
in 20 lines. Here is the beginning:
Andreea a visat că era
___
_
E
xercise 8
Make a list of 20 things you have around your house, and write
down whose they all are.
Example: Maşina este a mea.
187
15 La piaţă
At the market
In this unit you will learn:
•
More uses of the preposition pe
• More adverbs
• The past historic tense
Useful words and phrases
At the market
aşa merge?
is it OK like this?
cu cât daţi
cică
they say (very colI.)
ceapa?
cu suet
kind
a da
to give, to seU
douăşcinci
eşti de acord?
do you agree?
(douăzeci şi
cu ce făcu
he did what he could
cinci
ră Îndoială
without doubt
În
ultimul timp
la mine
on me,
lăsaţi din preţ
at my place
a lua
to take, to seU
mă descurc
n-avem ce să
there is nothing
nu după mult
fa cem!
we can do!
timp
nu prea
not quite
preţ redus
sunt prea sigură de mine
1 am too self-condent
te pierzi imediat!
you get ustered quickly!
treacă de la mine
1 will let it pass
uitaţi banii!
here is the money!
ultima dată
last time
how much do
you seU the
onions for?
twenty-ve
recently
lower the
price
1 manage
not long after
discount
L
i
le Red Riding Hood
b
u
cuţă
d
u-t
e sănătos!
cât îl ţinură picioarele de repede
g
a
ta să o înghită
b să o luăm uşor spre peron
nte de culcare
Ma
ria s-a aj uns!
nep
oţică
ţipe după aj utor
a
u scăpat cu viaţă
Scţa Roşie
senment prevestitor de rău
Dialogue 1 m
Aşteptare
dear grandma
go in peace!
he ran as quickly as he could
ready to swallow her up
let's start walking slowly to the
platform
before going to bed
Maria has ma de it!
de ar little granddaughter
to caU for help
they remained alive
Little Red Riding Hood
an ominous feeling
Sandu şi Ruxandra îl aşteaptă pe Andrei la gară
S
andu:
Trenul are o întârziere de două ore. E cumplit! Ce
facem?
Ruxandra: Calmează-te dragă! N-avem ce să facem! Mergem la
restaurantul din colţ şi bem o cafea mare. Vremea e
foarte rea şi probabil că linia e înzăpezită. Fireşte că
are întârziere.
S
a
ndu:
Cum reuşeşti să i aşa de calmă întotdeauna? Nimic nu
te atinge. Totul se rezolvă la tine!
R
u
xandra: Poate că sunt prea sigură de mine, dar tu eşti fără
îndoială prea fricos. Te pierzi imediat!
La
cafenea:
S
a
ndu:
Vrei să iei tu cafelele? Eu nu am destui bani la mine.
Altădată o să plătesc eu băuturile.
R
uxandra: Desigur! Cum aş putea refuza un băiat aşa de frumos
ca tine!
S
a
n
du:
Cafeaua, o bei cu lapte şi zahăr sau fără?
R
u
xandra: Cu două linguriţe de zahăr, dar fără lapte.
L
a
cafea:
S
a
n
du: L-ai văzut pe Călin în ultimul timp?
189
190
Ruxandra: Nu, deloc. M-am întâlnit cu Maria nu demult. Parcă
lucrează la o casă de modă. S-a aj uns!
Sandu:
Aproape toţi dintre foştii colegi au servicii foarte bune.
Voiam să-ţi spun că am auzit de Călin. Cică s-a însurat
cu una de la matematică. Ce zici? Acum o să vadă
numai formule şi radicali ...
Ruxandra: Ultima dată când l-am văzut pe Călin, se ţinea de mână
cu Simona. Nu era demult, poate acum 3 luni.
Sandu: Uite cum trece timpul. Mai avem doar 20 de minute
de aşteptat.
Ruxandra: Bineînţeles! Hai să o luăm uşor spre peron. Poate trenul
a mai recuperat din întârziere între timp.
Vocabulary
altădată
cumplit, cumplită, cumpliţi, cumplite
fricos, fricoasă, fricoşi, fricoase
Întârziere, întârzieri f
înzăpezit, înzăpezită,
înzăpeziţi, înzăpezite
a se Însura
lapte m.
modă, mode f
milk
fashion
radical, radicale m.
square root
peron, peroane n. platform
zahăr n.
sugar
Language points
Further uses of Ipe'
another time
awful
faint -hearted
delay
snowbound
to get married (males only)
linguriţă,
linguriţe f
teaspoon
a recupera
to recuperate
ureche, urechi f ear
Pe was discussed in Unit 11, when examples such as:
L-am văzut pe Călin
1 saw Calin
used in the dialogue above, were presented.
As well as being used before proper names, nouns denoting
human beings, and before the stressed direct object pronouns, p
e
is also used with a number of other pronouns, in particular when
they refer to persons:
I-am chemat pe toţi
1 summoned ali of them
L-am văzut pe acesta
1 saw this one (person)
Pe unul l-au dus la spital, pe altul la policlinică
One they took to the hospital, another to the clinic
Further uses of 'la'
With a small number of adjectives that do not use a possessive or
in
direct object form la is used:
La puţini copii le place să meargă la doctor
Few children like going to the doctor
Am trimis invitaţii la mulţi prieteni
1 sent invitations to many friends
Am dat un pahar cu şampanie la amândouă fetele
1 gave both girls a glass of champagne
Although mulţi and amândoi have possessive/indirect object forms
(multor and amânduror) the constructions with la are preferred in
colloquial speech. La is also used to indicate the dative with
numerals above un(u):
Au vândut bilete la patru studenţi
They sold tickets to four students
Adverbs
In the dialogue Ruxandra says of the train:
Fireşte că are Întârziere
Naturally it's late
W
hen such adverbs as bineînţeles, reşte and desigur introduce a
s
e
nt
ence they are followed by că:
B
ineînţeles că l-am vizitat
Of course 1 visited him
D
esigur că au făcut-o
Certainly they did it
191
192
Though compare:
I-ai telefonat? Desigur
Did you caB him? Of course
Reading 1
Scufiţa roşie
Mama îi citeşte Alexandrei, fe tiţa ei de 5 ani, o poveste înainte d
e
culcare. E una din poveştile fa vorite ale Alexandrei
MAMA:
Şi lupul făcu ce făcu şi ajunse la casa bunicii înaintea
Scuţei Roşii. Bătu la uşă şi dinăuntru îi răspunse o voce
bolnavă care spuse:
- Cine e la uşa mea aşa de devreme?
Lupul zise cu o voce subţire, ca şi a Scuţei:
- Cine să e, bunicuţo, eu, nepoţica ta iubitoare care îţi
aduce merinde ca să te înzdrăveneşti. Deschide!
Bunicuţa crezu că într-adevăr nepoţica ei era la uşă. Când deschise
uşa ca să o întâmpine, văzu lupul cu gura căscată, gata să o înghită.
Ea ţipă cât putu de tare, dar nu o auzi nimeni. Lupul o înghiţi dintr
o dată şi se băgă în patul ei, se îmbrăcă cu cămaşa de noapte a bunicii
ca să o păcălească pe Scuţă când avea să aj ungă la căsuţă. Nu după
mult timp apăru şi Scuţa care parcă avea un sentiment prevestitor
de rău. Totuşi, ea ciocăni la uşă şi când intră în casă, observă că lupul
avea nişte urechi foarte mari, şi nişte ochi mari şi negri, nu albaştri
ca ai bunicuţei şi, de asemenea, o gură imensă. Când îl întrebă pe
lup de ce are gura atât de mare, lupul răspunse cu lăcomie:
- Ca să te pot mânca mai bine, Scuţo!
Dar Scuţa Roşie începu să ţipe cât putu de tare după ajutor. Tatăl
ei se aa în pădure şi tăia lemne pentru foc. Când auzi vocea
disperată a fetiţei lui, fugi cât îl ţin ură picioarele de repede şi intră
în casa bunicii, cu o secundă înainte ca lupul să o înghită şi pe
Scuţă. Sări la lup cu toporul în mână şi îi tăie capul dintr-o lovi
tură. Apoi îşi îmbrăţişă fetiţa. Pe urmă începu să spin te ce burta
lup ului şi o scoase şi pe bunică teafără şi nevătămată. Toţi trei se
îmbrăţişară cu căldură şi cu bucurie că au scăpat cu viaţă.
Alexandra începe să plângă de milă şi de bucurie pentru Scuţa
Roşie. După 5 minute adoarme adânc. Mama stinge lumina şi o
acoperă cu pătura ei favorită, roşie, ca şi fetiţa din poveste.
Vocabulary
ad
ânc, adâncă,
deep
aj utor, ajutoare n. help, aid
adânci, adânci
albastru, albastră,
blue
albaştri, albastre
a atinge
to touch
a bate
to knock,
b
olnav, bolnavă,
sick
to beat
bolnavi, bolnave
căscat, căscată,
wide open
a ciocăni
to knock
căscati, căscate
d
estul, destulă,
enough
dinăuntru
from inside
destui, destule
gând, gânduri n.
thought
ră, guri
mouth
a îmbrăţişa to hug
a
înghiţi
to swallow
a întâmpina
to welcome
iubitor, iubitoare,
loving
lăcoe, Iăcomii
greed
iubitori, iubitoare
lemn, lemne n. piece of wood
l
otură, loturi
blow
lup, lupi m.
wolf
merinde pl.
provisions,
nevătămat,
unharmed
food
nevătămată,
ochi, ochi m.
eye
nevătămaţi,
a
p
ăcăli
to fool nevătămate
pădure, păduri
wood
pătură, pături
blanket
poveste, poveşti
story, tale
sentiment,
feeling
prevestitor,
foreboding
sentimente n.
prevestitoare,
a spinteca
to te ar
prevestitori,
subţire, subtire,
thin
prevestitoare
subţiri, subţiri
te, tare, tari, tari
loud, hard
teafăr, teară,
sound
a ne
to hold,
teferi, tefere
to last
a ţi
p
a
to shout
to
p
or, topoare n.
axe
Language points
The past historic
As weB as the past and imperfect tenses, Romanian also has a
separate tense, to indicate actions in the past, which is normally
sed in written narratives, such as the fairy-tale above, or in
histories. In the area of Oltenia, in the south of Romania, the
past historic replaces the compound perfect (am fost, am venit,
193
194
etc.) in speech, but otherwise it is rarely used in standard spoken
Romanian.
The past historic is formed by adding the following endings to
the past participle ste:
-i
-răm
-şi
-răţi
(no sufx)
-ră
Examples:
a pleca
(past particip le of plecat)
plecai
plecaşi
plecă
plecarăm
plecarăţi
plecară
a tăia
(past particip le of tăiat)
tăiai
tăia
ş
i
tăie
tăiarăm
tăiarăţi
tăi ară
(Note that innitives in -ia form the third person singular in - e,
not -ă.) a închiria - închirie
a avea
(past particip le of avut)
avui
avu
ş
i
avu
a citi
avurăm
avurăţi
avură
(past particip le of citit)
citii
citirăm
citişi
citirăţi
citi
citiră
a crede
(past participle of crezut)
crezui
crezu
şi
crezu
crezurăm
crezurăţi
crezură
Verbs whose past particip les end in -s usually form their past
historic as follows:
a merge
(past participle of mers)
mersei
merseşi
merse
merserăm
merserăţi
merseră
a trimite
(past particip le of trimis)
trimisei
trimiseşi
trimise
trimiserăm
trimiserăţi
trimiseră