Ramona G?ncz?l-Davies, Dennis Deletant; Colloquial Romanian: The Complete Course for Beginners
Подождите немного. Документ загружается.
Nici el nu mi-a mai scris mie
Nor has he written to me
Lui îi plac surprizele
Re likes surprises
Lor, mie and lui are stressed pronouns; they correspond to their
unstressed counterparts le, îmi and îi, which we met in Unit 11. As
you can see from the examples, the stressed forms may be used
before or aer the verb. The stressed forms give added emphasis,
and their use is optional, but they are never substituted for the
unstressed forms and are nearly always used in conjunction with
the latter. Below is a table illustrating the relationship of the
stressed indirect pronouns to the indirect forms:
Subject
Indirect
Indirect abject
abject
stressed
eu
to me
mie
tu
îţi
to you
ţie
dumneata
îţi
to you
dumitale
el
îi
to him, to it
lui
ea
îi to her, to it
ei
noi
ne
to us
nouă
voi
vă
to you
vouă
dvs.
vă
to you
dvs.
ei
le
to them m.
lor
ele le
to them
lor
el, ea, ei, ele
îşi
to oneself
lui, ei, lor, lor
The stressed reexive sie corresponding to îşi is rarely used. It is
replaced by lui, ei or lor:
El i-a cumpărat Anei o batistă şi lui şi-a luat o cravată
Re bought Ana a handkerchief and bought himself a tie
Uses of the stressed forms
1
.
T
hese forms are used with three prepositions:
d
atorită
graţie
m
ulţumită
because of
thanks to
thanks to
145
146
Examples:
Mulţumită vouă am reuşit să prind trenul
I managed to catch the train thanks to you
Graţie lor ai prins avionul
You caught the plane thanks to them
2. Proper names indicating possession (genitive case) and also as
the indirect object (dative case).
Remember that masculine proper names indicating possession
or as the recipient of an object are preceded by lui.
The dialogue contained the following phrase: l-ai cerut părerea
lui Călin? ('Have you asked Călin for his view?') Compare this
with: Nu i-am scris Adrianei ('1 haven't written to Adriana'), where
the feminine Adrianei expresses the indirect object.
Note in the following example from the dialogue that the
singular pronoun -i is used, even though two people are being
referred to. In such cases the pronoun of ten agrees with the noun
nearest to it.
Spuneţi-i şi lui Radu şi lui Carmen să vină
Tell both Radu and Carmen to come
Dialogue 3 m
La sat
Laura şi Alin sunt în vizită la nişte rude la sat, în judeţul Sibiu. Stau
la masă şi povestesc despre programul din zilele următoare,
preună cu Monica şi Petru
MONICA:
Sunteţi invitaţi la vecinii noştri la cină la ora 7.
LAURA:
Numai noi doi?
PETRU:
Nu, toţi suntem invitaţi. Dar cina este dată cu ocazia
vizitei voastre. Nu am mai fost onoraţi cu prezenţa
voastră aici de doi ani. Ocazia trebuie să e sărbătorită.
ALIN:
Vai, suntem foarte ataţi. Dar sper că ne-a fost iertată
absenţa, dar serviciul ne ia tot timpul. Compania de tele
foane la care lucrez eu este în plină dezvoltare, iar asta
înseamnă multă muncă şi multe ore peste program.
Nici eu nu sunt într-o poziţie mai fericită. Fiind şefă de
echipă trebuie să u la birou mai tot timpul. Timpul
nostru liber este din ce în ce mai redus.
P
E
TRU:
La noi e mai simplu. Eu merg la serviciu doar la
ora 11, dar stau până târziu. Totuşi, nu trebuie să mă
înghesui cu toată lumea dimineaţa în autobuz. La ora
când iau autobuzul, stau întotdeauna pe scaun. Când mă
întorc, de obicei merg cu taxiul, ind prea târziu să mai
prind un autobuz. Bineînţeles că dintre cele două
mijloace, prefer taxiul. Fac între 25 şi 30 de minute de
la servici până acasă.
MONICA:
Eu merg pe jos la şcoală. Uneori, câte un părinte care
îşi aduce copii la şcoală cu maşina, mă claxonează pe
drum şi mă invită să merg cu maşina. De obicei, refuz.
Î
mi place să merg pe jos. Aerul proaspăt îmi face bine.
Deşi îmi place foarte mult să lucrez cu copii, mă simt
foarte obosită seara. Uneori îl rog pe vecinul nostru să
mă aducă înapoi cu maşina. El termină serviciul cam la
aceeleaşi ore cu mine, şi nu lucrează departe de mine.
LAURA
Ce bine de voi că locuiţi la sat.
Î
n oraş e multagăIăgie
şi ALIN: şi oamenii sunt nervoşi. Nu au timp să se mai gândească
şi la cei de lângă ei.
Vocabulary
cină, cine f
departe
echipă, echipe f
Oatat, Oatată,
Oataţi, Oatate
a
ierta
judeţ, judeţe n.
nervos, nervoasă,
nervoşi, nervoase
a
p
rinde
r
u
dă, rude f
s
at,
sate n.
ş
ef,
şe m.
u
rmător, următoare,
u
rmători, următoare
dinner
far
team
attered
to forgive
county
angry
to catch
relative
village
head, chief
next
a claxona
to toot
dezvoltare,
development
dezvoltări f
gălăgie f
noise
a înghesui
to crowd
a invita
to invite
muncă, munci f
work
plin, plină, plini,
full
pline
a reduce
to reduce
a sărbători
to celebrate
scaun, scaune n.
chair
târziu, târzie,
late
târzii, târzii
vecin, vecini m.
neighb
our
147
148
Language points
Saying 'aiI'
The adjective and pronoun tot 'alI', 'every', usualIy precedes the
noun which takes the denite article. Its forms are:
masculine
s
pl
tot
toţi
fe minine
s
pl
toată
toate
neuter
s
tot
pl
toate
In the possessive and indirect object case tot only declines in the
plural, where it has a common form for alI three genders, tututor.
Toţi românii beau vin
AlI Romanians drink wine
Toată lumea ştie
Everyone knows (lit. AlI the world knows)
Le-am spus tuturor copiilor adevărul
I told alI the children the truth
Passive voice
Several examples of what is known as the passive voice, e.g.
'invited' and 'celebrated', were used in the dialogue. In Romanian
these forms are composed of the appropriate tense of a 'to be',
folIowed by the required verb. The verb acts like an adjective in
these cases - that is, it agrees with the subject:
Sunteţi invitaţi la vecinii noştri
You are invited to our neighbours'
Toţi suntem invitaţi
We are alI invited
Ocazia trebuie să e sărbătorită
The occasion must be celebrated
Invitaţi is masculine plural while sărbătorită is feminine, agreeing
with ocazia.
Th
e agent of a passive construction is introduced by de:
Pachetul a fost trimis de el
The parcel was sent by him
Eu am fost trimis de George
1 was sent by George
Exercise 1
Provide the correct reexive pronoun required in the following
sentences. Pay attention to the person of the verb:
Example: Tania se scoală la ora 9, se duce la bucătărie ca să
bea un pahar de suc de portocale şi să mănânce un
sandwich.
1
Tania
scoală la ora 9.
duce la bucătărie ca să
bea un pahar de suc de portocale şi să mănânce un sandwich.
2 Când
gândesc la anii copilăriei mele, mă umple un
sentiment de bine.
3 De câte ori pe săptămână
duci la bazinul de înot?
4 Familia Barza
uită la televizor împreună cu ul lor
TheodoL
5
Daniela vrea să plece în vacanţă la munte şi să
relaxeze.
6
Marcel şi Nina
întâlnesc zilnic în parc. Ei
_
__
_
iubesc
plimbă câteva ore şi
ţin de mână.
simt foarte bine împreună.
7
Musulmanii
roagă lui Alah, creştinii
roagă
lui Dumnezeu.
8
Pe mine
interesează foarte mult cinematograful
spaniol. Julio Medem este regizorul meu preferat.
9
Cristian,
gândeşti adesea la viitorul tău? Ce vrei să faci
în viaţă?
149
150
Exercise 2
Read Ruxandra's diary for tomorrow and write sentences in
Romanian expressing what she is doing tomorrow. Use as many
reexive pronouns as you can.
Example: 7.15 mă trezesc
TUE5DAY
07:15
Wa ke up
07:30
Eat breakfast
08:00
Dress for work
08:15
Leave for work
09:00-17:00
Work
17:15
Come back home
18:00
Undress and wash
19:00
Watch television
20:00
Go out to meet friends
23:00
Come back home
23:15
Go to bed
Exercise 3
Make sentences expressing likes and dislikes by using the stressed
forms of 'to me', 'to you', etc., with the verb a plăcea 'to like' and
the negative form:
1
2
3
4
5
6
7
8
Examples: Lui Marius îi place să facă curăţenie
Lui Marius nu-i place să facă curăţenie
Mie îmi plac cartoi.
Mie nu-mi plac cartoi
eu
cartoi
Marius
să facă curăţenie
Gina
să spele vasele
voi
Parisul
Andrei
să folosească computerul
Lia
hoţii
Mariana şi Mircea
sculptura şi pictura
Alina şi Adela
vacanţele la mare
9
Simona
1
0
Cristina
să joace teatru
să facă naveta
Ex
ercise 4
T
ransform the foIIowing sentences into the passive:
Example:
Mama ne aşteaptă la cină. La cină suntem aşteptaţi
de mama.
1
Mama ne aşteaptă la cină.
2
Prietenii îl aşteaptă pe Andrei.
3 Radu citeşte un roman nou.
4 Poliţia îl caută pe criminal.
5
Medicul mă cheamă la controlul anual.
6 Profesorii ne felicită pentru câştigarea concursului la mate-
matică.
7 Irina mă ajută în grădină. Plantăm legume şi pomi fructiferi.
8 Carmen a tradus foarte bine un text latinesc.
9 Turiştii străini vizitează mănăstirile din Moldova.
10 Poetul Nichita Stănescu a scris volumul de poezii ']] elegii '.
11 Prietenii mă felicită de ziua mea.
E
xercise
5
Choose from the prepositions below to II in the blanks (some
prepositions will be needed more than once):
Example: De la Bucureşti la Timişoara sunt aproximativ 500
de kilometri.
1
Bucureşti
Timişoara sunt aproximativ 500
de kilometri.
2
Î
n ecare zi Rodica vine acasă
servici la ora 6 seara.
3
E mai ieftin să mergi
autobuzul decât să mergi
taxiul
centru.
4
masă sunt două pahare de apă.
5
scaun e o pereche de panto murdari.
6 Prefer să scriu
pixul decât
stiloul.
7
unde se întinde grădina ta?
la copacii aceia
.
8
Am găsit câteva greşeli de ortograe
caietul
de
română al lui Alexandru.
9
stradă sunt multe maşini parcate
bord
ură.
1
0
Magazinul
colţ s-a închis la ora 6.
151
152
Prepositions:
din, în, cu, pe, de la, sub, de, până, pe lângă, până la, la
Exercise 6
Convert the following sentences to the present tense, then trans
late each pair into English:
Example: Ion îl vizitează pe prietenul lui în spital
Ion visits his friend in hospital.
1 Ion l-a vizitat pe prietenul lui în spital.
2 Meciul s-a apropiat de sfârşit.
3 Am căutat să-mi explic de ce n-a venit.
4 Câţi oameni s-au prezentat la examen?
5 Nu mi-a plăcut purtarea lui.
Exercise 7
Convert the following sentences to the past tense, then translate
each pair into English:
Example: M-am spălat pe mâini. I washed my hands.
1 Mă spăl pe mâini adeseori.
2 El îşi face de cap când nimeni nu este acasă.
3 Ne înţelegem cam greu.
4 Nu-mi imaginez că va scump.
5 Eu nu-mi aduc aminte de moartea lui.
6 Le văd pe birou.
7 Ne plângem când cresc preţurile.
Exercise 8
Put the following names into the possessive form:
Example: George are o casă mare.
Casa este a lui George.
1 Andrei are mulţi cactuşi
___
_
2 Lia are multe rujuri
___
_
3 Simona colecţionează multe vase de lut
___ _
4 Dan are multe CD-uri
___ _
5 Constantin adună scoic
___ _
6 Carmen are mulţi fraţi
___ _
13
La doctor
A visit to the doctor
In this unit you will learn:
• More uses of dative forms
• Commands and the imperative
• Ac hes and pains
Useful words and phrases
pus-o pe seama alcoolului
tept câteva rânduri de la tine
tept un copil
setofon cu căşti
Î dau seama
cele din urmă
-e greaţă
se pare
nu aveţi voie să
p
oftiţi, vă rog!
-
a
priit căldura
s
ă-mi
faci o vizită
s
ă-m
i ţii pumnii!
te pup, Carla
-am dat seama
ş
i
ce
dacă
t
aci
din gură
1 blamed it on a1cohol
drop me a line
1 am expecting a child
walkman
1 realise
at last
1 feei sick
it seems to me
you are not allowed to
please, come in!
did the heat do you good?
pay me a visit
keep your ngers crossed for me!
love, Cari a
1 realised
so what
shut up
154
Reading
m
o scrisoare
Caria, care studiază româna la Milano, scrie o scrisoare prietenei ei
Diana din Tecuci
Dragă Diana,
Am primit în cele din urmă scrisoarea pe care mi-ai tnmls-o
săptămâna trecută împreună cu pozele de la mare. Sunt sigură că
ţi-a plăcut acolo foarte mult. Mi-am dat seama uşor de lucrul ăsta
din poze. Toţi arătaţi bronzaţi şi relaxaţi.
Mi se pare că şi Alexandru a fost la Vama Veche în aceeaşi
perioadă cu tine. Mi-a spus că Vama Veche e un sat foarte drăguţ
la marginea mării şi că poţi găsi cazare ieftină acolo şi nu e foarte
departe de Mangalia.
Ţie ţi-a priit căldura mare? Datorită ţie am început şi eu să merg
la mare şi să descopăr bucuriile verii.
Î
n Italia avem şi munţi
frumoşi. Trebuie să ţi-i arăt când vii aici să-mi faci o vizită.
Scrie-mi despre sora ta Georgina. Cum se descurcă în clasa întâi?
Transmite-i salutări din partea mea. Şi acum mai am brăţara pe
care mi-a dat-o data trecută.
Î
mi place foarte mult.
Eu încep semestrul trei la facultate şi mi-e frică de examenele
de la sfârşitul anului. Să-mi ţii pumnii! Mulţumită perioadei petre
cute în România, mi-am îmbunătăţit vizibil modul în care vorbesc
româneşte.
Î
ţi mulţumesc pentru aj utor.
Aştept câteva rânduri de la tine cât mai curând.
Te pup, Carla
Vocabulary
aj utor, aj utoare n.
aid, help
bronzat, bronzată, tanned
bronza ţi, bronzate
bucurie, bucurii f
happiness, joy
curând
soon
iein, ieftină,
cheap
ieini, ieine
mare, mări f
mod, moduri n.
sea
way, manner
brăţară, brăţări f brace1et
căldură, călduri f heat
cazare, cazări f
accommodation
frică, friei f
fear
a îmbunătăţi
to improve
a începe
to start
margine, margini f edge
munte, munţi m. mountain